Sunday, June 12, 2011

HOINĂREŞTE-MĂ... - WANDER ME

se pare că la birou devine o tradiţie ca o dată pe an să facem împreună, ceea ce noi numim "excursie cu clasa"; de data asta am mers pe valea Izei, am coborât şi înnoptat la Năsăud; de acolo am vizitat casele memoriale Rebreanu şi Coşbuc; la întoarcere am oprit la Mănăstirea şi la Dej...

it seems it becomes a tradition to have once a year, what we call at the office, a "trip with the classmates"; this time one night of accomodation was included, and we visited the memorial houses of two of the greatest romanian writers...

"lumea hoinăreşte cu mine în noaptea asta
paşi mici ce-i fac cu tine
îţi urmez inima, urmez luna
ascunsă atât de departe de mine

lumea hoinăreşte cu noi în noaptea asta
ah, doar de-ar exista departe de mine
un loc unde inima mea
să afle dacă te poate iubi sau nu

şi hoinăreşte, şi va hoinări<.div>
inima mea, împreună cu tine
şi va hoinări pământul
va hoinări viaţa mea
şi într-o bună zi, da, se va înţelege pe sine

eşti tu cea care mă hoinăreşti în noapte
eşti tu cea care mă hoinăreşti departe de-aici
dar ştiu că tu eşti luna mea
unele lucruri dezvăluite, unele ascunse

sunt drumuri albastre în cer
sunt ochi, şi cerul e deja acolo
da, cred că acestea sunt stelele
ah, de le-aş putea opri pentru mine
..."
"the world wanders with me tonight
small steps that I take with you
I follow your heart and the moon
hidden so far away from me

the world wanders with us tonight
ah, if only there existed far from here
a place to discover my heart
to know if it can love you or not

and it wanders and it will wander
my heart, together with you
and the earth will wander
my life will wander
and one day, yes, it will understand itself

it's you who turns with me tonight
it's you who turns far from here
but I know you are my moon
some things you show, some things you don't

there are blue roads in the sky
there are eyes, and the sky is there already
yes, I think these are the stars
ah, if only I could stop these for me
..."






uneori se spune că viaţa e o călătorie... îmi place să călătoresc...
am hoinărit cu cuvinte puţine
doar gânduri au fost multe
cu norii m-am înţeles din priviri
m-am încărcat cu linişte
m-am aşezat pe banca versurilor inocenţei
şi-am gustat din nou din lumina copilăriei

doar cufărul acela al regretelor... e prea greu... prea mare pentru un singur om... pentru o singură viaţă

în călătoria mea
uneori am impresia că m-am pierdut...
cu amintiri şi cu vise, cu dragoste şi păcate... ia-mă cu totul
hoinăreşte-mă
rătăceşte-mă
în dragostea ta...


some say that life is a journey... I love to travel...
I wandered with few words
only thoughts were a lot
I agreed with the clouds at a glance
I charged myself with silence
I set on the bench of innocence lyrics
and I tasted again the childhood's light
only that coffer of regrets... it's too heavy... it's too large for a single man... for a single life
in my journey
sometimes I think I missed...
with memories and with dreams, with love and sins... take me altogether
wander me
get me lost
in your love...